CCR discuta in 28 martie sesizarea ICCJ privind Legea lustratiei

Curtea Constitutionala a Romaniei va dezbate, in 28 martie, sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie (ICCJ) privind Legea lustratiei, informeaza Agerpres. In 7 martie, ICCJ a decis in Sectiile Unite sesizarea CCR in legatura cu neconstitutionalitatea Legii lustratiei, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) alaturandu-se acestei pozitii.

Sectiile Unite ale instantei supreme au luat aceasta hotarare dupa ce au primit sesizari de la doua asociatii profesionale de magistrati si de la procurorul general al Romaniei.

Din discutiile de la CSM a reiesit ca 165 de magistrati vor fi afectati de aceasta lege care ar incalca mai multe prevederi ale Constitutiei. Printre cei afectati de noua lege se numara inclusiv presedintele ICCJ, Livia Doina Stanciu, sau membri ai CCR.

De asemenea, procurorul general al PICCJ a inaintat Inaltei Curti, spre a fi supusa analizei, o solicitare privind noua Lege a lustratiei, avand in vedere competentele ce apartin instantei supreme in cadrul controlului apriori de constitutionalitate.

Potrivit unui comunicat al PICCJ transmis saptamana trecuta AGERPRES, noua Lege a lustratiei instituie o sanctiune colectiva, bazata pe o forma de raspundere colectiva si o culpabilizare globala, ceea ce contravine principiilor de drept, ordinii de drept, prezumtiei de nevinovatie instituita prin art. 23 alin. 11 din Constitutie.

Considerentele vizeaza, in primul rand, conform comunicatului, aspecte de tehnica legislativa, intrucat in continutul noii Legi a lustratiei exista necorelari, cum ar fi faptul ca dispozitiile art. 3 alin. 6 nu se incadreaza in ansamblul acestei legi, iar dispozitiile art. 6 nu se coroboreaza cu dispozitiile art. 3 alin. 5 din aceeasi lege.

'Un alt exemplu, in sensul celor mentionate mai sus, il constituie si neconcordanta noii Legi a lustratiei cu prevederile art. 53 din Constitutie, care statueaza ca: 'exercitiul unor drepturi sau libertati poate fi restrans numai prin lege si numai daca se impune, dupa caz, pentru: apararea (...) si moralei publice (...)', ori prin continutul noii legi se largeste aria incompatibilitatilor si interdictiilor prin introducerea unor prevederi care genereaza discriminari in ceea ce priveste corpul profesional al magistratilor', se arata in document.

Totodata, sustinea PICCJ, acest act normativ nu a avut in vedere considerentele Deciziei Curtii Constitutionale nr. 820/7.06.2010, prin care un proiect anterior, din acelasi domeniu de reglementare care a fost respins, tot in cadrul controlului aprioric de constitutionalitate.

Procurorul general declara la inceputul lunii martie ca din cei 2.400 de procurori din Ministerul Public au fost angajati 161 inainte de 1989, iar 60 ocupa functii de conducere in acest moment.

'Noi am sesizat presedintele Inaltei Curti pentru a fi sesizata Curtea Constitutionala, nu din perspectiva numarului de procurori care ar putea fi afectati, ci din perspectiva prezumtiei pe care legea o instituie, ca daca ai fost procuror inainte de 1989, ai facut politie politica. Or, nu este asa, avem foarte multi procurori care au fost criminalisti sau au lucrat in alte domenii si nu cred ca a pune o astfel de prezumtie asupra tuturor procurorilor, asupra unei intregi categorii profesionale, este constitutional si corect', a spus Laura Codruta Kovesi.